Cornelia Coman, 34 de ani, conduce cea mai mare companie de asigurari de viata de pe piata locala. A intrat in ING Asigurari in urma cu peste zece ani pe postul de actuar, a fost director de investitii, apoi director general adjunct, iar de un an si jumatate ocupa pozitia de CEO.
Este unul dintre cei mai tineri executivi din sectorul financiar, avand pe mana afaceri de peste 130 mil. euro pe an si 400 de angajati in subordine.

Cornelia Coman, 34 de ani, conduce cea mai mare companie de asigurari de viata de pe piata locala. A intrat in ING Asigurari in urma cu peste zece ani pe postul de actuar, a fost director de investitii, apoi director general adjunct, iar de un an si jumatate ocupa pozitia de CEO.
Este unul dintre cei mai tineri executivi din sectorul financiar, avand pe mana afaceri de peste 130 mil. euro pe an si 400 de angajati in subordine.

Cornelia Coman, 34 de ani, conduce cea mai mare companie de asigurari de viata de pe piata locala. A intrat in ING Asigurari in urma cu peste zece ani pe postul de actuar, a fost director de investitii, apoi director general adjunct, iar de un an si jumatate ocupa pozitia de CEO.
Este unul dintre cei mai tineri executivi din sectorul financiar, avand pe mana afaceri de peste 130 mil. euro pe an si 400 de angajati in subordine.

Leul a reusit o intarire surprinzatoare in fata euro la inceputul acestui an, cu 3,5%, si contrazicand astfel asteptarile analistilor care intrevedeau mai degraba presiuni de depreciere, insa chiar si asa ramane cu mult in urma „verilor” sai din regiune, zlotul polonez si forintul maghiar.

Leul a reusit o intarire surprinzatoare in fata euro la inceputul acestui an, cu 3,5%, si contrazicand astfel asteptarile analistilor care intrevedeau mai degraba presiuni de depreciere, insa chiar si asa ramane cu mult in urma „verilor” sai din regiune, zlotul polonez si forintul maghiar.

Leul a reusit o intarire surprinzatoare in fata euro la inceputul acestui an, cu 3,5%, si contrazicand astfel asteptarile analistilor care intrevedeau mai degraba presiuni de depreciere, insa chiar si asa ramane cu mult in urma „verilor” sai din regiune, zlotul polonez si forintul maghiar.

Instituţiile de credit din România (bănci şi IFN-uri) sunt obligate de lege să actualizeze şi să comple­te­ze datele personale ale tuturor clien­ţilor. Este vorba de trans­pu­ne­rea în legislaţia internă a unei nor­me europene privind prevenirea şi sancţionarea cazurilor de spălare de bani şi de finanţare a actelor de terorism prin mai buna cunoaş­te­re a clientelei. Regulamentul băncii centrale care impune res­pec­tivele norme prevede un termen-limită pentru fiecare bancă pentru a finaliza procedurile de ac­tua­lizare a datelor (luna aprilie). În caz contrar, conturile pot fi suspen­date până la normalizarea situaţiei.

Piaţa secundară imobiliară rămâne în continuare mai mult sau mai puţin blocată, pe fondul reducerii preţurilor şi secetei de lichidităţi, îngreunând procedurile de executare silită a ipotecilor aferente creditelor neperformante. În acelaşi timp, în cazul creditelor negarantate intrate pe mâna recuperatorilor de creanţe, băncile îşi mai pot răscumpăra doar în jur de o zecime din valoarea finanţărilor acordate. Iată de ce, spun bancherii, primul interes rămâ­ne în continuare reeşalonarea, chiar de mai multe ori, a împrumuturilor pentru cei care vor şi pot să-şi reglementeze situaţia datoriilor la bancă.

UniCredit Ţiriac Bank: profit cu doar 8% mai mic 
UniCredit Ţiriac Bank a obţinut anul trecut un profit net de 329 de milioane de lei (78 de milioane de euro), conform IFRS, în scădere cu doar 8% faţă de 2008. Profitul operaţional a crescut cu 11%, ajungând la 668 de milioane de lei. Pe de altă parte, provizioanele nete s-au majorat cu 84%, în timp ce activele totale au ajuns la 20,4 miliarde de lei (4,8 miliarde de euro), în creştere cu 17%. Potrivit băncii, nivelul profitabilităţii poate fi
considerat adecvat chiar şi raportat la condiţii similare celor dinaintea declanşării crizei şi este semnificativ mai bun decât media pieţei.