Fără discuţie, motoarele unei economii – şi mai ales ale uneia nevoite să iasă din criză – ar trebui să fie sectorul IMM-urilor, agricultura şi investiţiile în infrastructura de bază, un rol important în acest ultim domeniu revenindu-le administraţiilor publice locale. Oportunitatea pentru România, spre deosebire de alte ţări emergente lovite de turbulenţele financiare, sunt fondurile europene. Astfel, în perioada 2007-2013, pentru ţara noastră sunt repartizate de la UE fonduri distribuite în patru mari instrumente:

Dacă se renunţă la un contract, firmele de leasing trebuie să recupereze de la rău-platnici nu doar maşina, ci şi toate costurile aferente finanţării: avans, comisioane, dobânzi şi alte taxe suplimentare. Dacă nu se achită toate aceste datorii, se poate trece la executarea altor garanţii (bilete la ordin, în cazul companiilor), însă doar cu acordul judecătorilor, ceea ce înseamnă taxe suplimentare, suportate în final tot de client.

Deşi băncile spun că au ajuns să se confrunte acum cu un exces de lichidităţi, dobânzile aferente depozitelor şi creditelor, atât în lei, cât şi în valută, întârzie să înregistreze scăderi vizibile. Cauza? Competiţia puternică la atragerea de depozite de la clienţi. Există o tendinţă descendentă a dobânzilor, însă fenomenul se produce cu paşi mici.